INSTRUCTIUNI DE PRIOM AJUTOR IN ACCIDENTE DE CIRCULATIE
In momentul in care solicitam interventia Ambulantei trebuie sa furnizam urmatoarele informatii absolul necesare:

  1. Unde s-a petrecut accidentul (adresa exacta si puncte de reper);
  2. Ce s-a intamplat;
  3. Cati raniti sunt;
  4. De unde se da alarma (numele persoanei care solicita interventia Ambulantei, adresa si numarul de telefon).

Oprirea hemoragiilor
Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie .

Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii:

  1. hemoragii externe - in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange.

 

In functie de vasele care au fost sectionate, putem deosebi:

  • hemoragii arteriale, in care sangele, de o culoare rosu - aprins, tasneste intr-un fel de jet sacadat, in acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
  • hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu - inchis, curge lin, continuu;
  • hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

 

  1. hemoragii interne - in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex.: in cavitatea abdominala etc.).

In functie de cantitatea de sange pierduta, putem distinge:

    1. hemoragii mari, mortale, cand se pierde mai mult de jumatate din cantitatea totala de sange;

b ) hemoragii mijlocii , cand se pierde 1/3 din cantitatea totala de sange;
c) hemoragii mici ,cand se pierde o cantitate de 500 - 600 ml. de sange.
Hemoragiile externe si cele exteriorizate sunt usor de recunoscut.
Hemoragiile interne sunt insotite de o serie de semne prin care se pot banui si diagnostica. Aceste semne sunt: ameteala, cresterea numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de respiratii pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arteriala scade mult sub cifra normala. Bolnavul este nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza.
Hemostaza se poate realize in doua feluri: natural si artificial.
Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Acest fel de hemostaza se produce in cazul unor hemoragii mici, capilare, in care intensitatea curgerii sangelui este mica. In cazul unor hemoragii mai mari este nevoie de o interventie speciala pentru oprirea sangerarii.
Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sangele.
Cāteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul deschis.
Pentru realizarea hemostazei la nivelul membrului superior, compresia manuala se va realize la nivelul:

  • fosei supraclaviculare, la mijlocul marginii posterioare a claviculei, prin comprimarea arterei subclaviculare pe planul dur al primei coaste;
  • santului brachial intern, prin comprimarea arterei humerale, pe planul dur reprezentat de diafiza humerusului;
  • plicii cotului, la santul bicipital intern, prin comprimarea arterei humerale, inainte de bifurcarea sa in artera ulnara si artera radiala;
  • zonele laterale si mediale ale fetei anterioare a articulatiei pumnului, unde artera radiala si artera ulnara pot fi comprimate eficient pe oasele subiacente (radius si ulna).

Hemostaza prin compresiunea manuala la membrul inferior poate fi realizata la nivelul:

  • fetei artero - interne a coapsei, imediat sub arcada inghinala, prin comprimarea arterei femurale pe planurile subiacente;
  • fetei posterioare a articulatiei genunchiului, prin compresiunea realizata pe artera poplitee;
  • fetei dorsale a labei piciorului, prin compresiunea realizata pe artera pedioasa.

Comprimarea vaselor se face mai bine pe locurile in care sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o hemostaza de scurta durata.
In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se recurge la aplicarea garoului.
Garoul este un tub sau o banda elastica. Acesta realizeaza o compresie concentrica a partilor moi, care la randul lor exercita o compresie circulara cu inchiderea vaselor de sange. Pentru a favoriza compresiunea pe pachetul vascular, se aplica sub garou o fasa de tifon, sau un obiect dur, cu axul mare orientat paralel cu axul vascular al membrului. Din acest moment toata circulatia sangelui dincolo de garou inceteaza, toate tesuturile situate in regiunea respectiva nemaiprimind oxigen si nemaifiind hranite. Pentru aceste motive mentinerea unui garou nu poate depasi o ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o unitate medicala. Ori de cate ori se aplica un garou, trebuie sa se noteze ora si data la care a fost pus pentru evitarea unor accidente grave din cauza lipsei de sange din zona de sub garou.
Dintre hemoragiile exteriorizate, cel mai usor de oprit este hemoragia nazala (epista si departe de surse de caldura. i se va scoate cravata si i se vor desface legaturile din jurul abdomenului. Daca epistaxisul e mic, se opreste spontan sau prin simpla apasare a aripii nazale respective. Aceasta apasare se poate face si dupa ce, in prealabil, s-a introdus in nara un tampon de vata imbibat cu solutie de apa oxigenata sau de antipirina.
Nu trebuie sa ne grabim cu scoaterea tamponului. In acest mod putem opri sangerarea in circa 5 - 10 minute
Bolnavii care prezinta hemoragii exteriorizate, altele decat cele nazale, trebuie imediat culcati si lasati linistiti. Se va chema de urgenta medicul.
Bolnavii la care se banuie o hemoragie interna trebuie bine inveliti, incalziti cu sticle de apa calda la maini si la picioare si li se va da sa bea ceaiuri dulci. Interventia medicului este strict necesara.xisul). Bolnavul trebuie asezat pe un scaun, cu capul inclinat pe spate, sprijinit de spatar

Inapoi - Inainte

   

 

 
Copyright © 2009 Crismalex. Toate drepturile rezervate.